Trăim intr-o ţară minunata despre care unii spun:"Ce tara frumoasă! Păcat ca-i locuită." Nu imi place acest lucru si as dori sa incerc sa ii ajut pe oameni sa sa schimbe, sa isi doreasca sa fie mai buni si sa incerce sa se perfectioneze. Nu sunt un idealist, din contra mulţi spun că sunt prea pragmatic în tot ce fac. Imi doresc foarte mult ca semenii mei să fie mai buni şi să încerce să îşi ridice nivelul de civilizaţie.
Cum se poate face asta? destul de greu, bineînţeles. Cheia o constituie informaţia. Desigur, suntem bombardaţi zilnic cu mii de informaţii pe toate canalele massmedia, pe internet, peste tot. Nu ma refer la acea informaţie ci la cea adevărată, reală, funcţională. Există un tip de informaţie produsă şi vehiculată de imaginaţia vie. Ce este imaginaţia vie? Este produsul mentalului unui om care s-a descoperit pe sine, care îşi cunoaşte potenţialul cu bune şi rele, care ştie de ce la trimis Dumnezeu pe pământ şi ce are de făcut în această viaţă. Un om care a desluşit tainele funcţionării acestui Univers, care cunoaşte şi se străduieşte să respecte Legile (Legile sunt în număr de 7- pentru oameni, 3- pentru Ierarhiile spirituale şi 1-pentru Divinitate.)
Cum poate ajunge un om să îşi descopere sensul existenţei sale? Mai întâi trebuie să fie destul de nemulţumit de viaţa lui încât să-şi pună întrebări. De ce păţesc atâtea lucruri? Ce-o avea Dumnezeu cu mine de mă chinuie aşa? Cu ce am greşit Doamne, că nu am făcut rău la nimeni? Când dorinţa de a primi un răspuns la acest întrebări va fi suficient de mare, atunci acel om va afla răspunsurile. Cum se întâmplă asta? Se creează o situaţie prin care eşti pus în contact cu alţi oameni care ştiu metodele prin care se poate descifra adevărul.
De curând o doamna îmi povestea că ea şi familia ei nu au nici un fel de probleme, dar că de câţiva ani se simţea neliniştită, îngtijorată, agitată şi se consuma degeaba nereuşind să se liniştească. Într-o zi s-a rugat la Dumnezeu să o ajute să-şi regăsească liniştea pe care nu o mai avea de câţiva ani. A doua zi dimineaţă vine o colegă şi îî spune: "Dragă, am fost aseară la un curs şi vai, este extraordinar, nu am cuvinte să-ţi spun ce interesant este şi ce bine m-am simţit. Nu vrei să vii şi tu?" "Hai că vin şi eu să văd despre cei vorba."
Şi a venit şi a rămas la curs până la sfârşit şi dupa ce s-au terminat cele 8 zile de curs a spus : "Mulţumesc Doamne că m-ai trimis la acest curs pentru că mi-am regăsit liniştea şi acum ştitu ce am de făcut!" Şi acum viaţa ei se desfăşoară altfel, este mult mai conştientă, a început să înţeleagă mecanismul după care se petrec toate lucrurile şi viaţa este mult mai frumoasă şi ami uşoară când o trăieşti cu scenariul pe masă şi cu desfăşurătorul acţiunilor alături de el.
Cum ajungi să afli toate aceste lucruri? Te duci şi faci cursuri şi înveţi de la cei care au aflat deja. Ce fel de cursuri? Ar trebui sa se numească cursuri despre ştiinţa vieţii, dar dacă s-ar numi aşa probabil aproape nimeni nu ar veni la aceste cursuri. Şi atunci le-am numit cursuri de astrologie.
4 comentarii:
Da domnule Nicolici, refuzul informarii la anumite nivele ale populatiei tarii noastre ,refuz voit sau impus de anumite circumstante, sau pur si simplu din lipsa de interes, este un lucru real ,atat de real incat devine periculos.Personal am incercat sa testez acesta si am constatat ceva ingrijorator atat la femei cat si la barbati ,toti aveau alte prioritati ,alte interese si asimilau nevoia de informare cu ceva legat strict de politica si de aici refuzul.E o idee gresita care a aparut pe parcusul anilor determinata si de ceia ce vad oamenii la TV in special in salile parlamentului. Idee cam greu de scos din anumite capete daca nu chiar imposibil.Ce e de facut ? Greu de spus e o chestiune de psihologie ori aici i-mi declin compententa
Lia Dumitrescu biochimist
draga Lia, ''imi'' se scrie legat..in rest....devenim devenim din in ce mai saraci..invatamantul nu mai e unul de masa.....foarte putine lucruri accesibile ''masei''...Marele paradox...ca sa fii sanatos si la minte si la trup...trebuie sa ai bani si dorinta de a-i folosi in directiile astea.
deocamdata nu-mi permit sa fac comentarii.citesc si invat si sunt curioasa.oare unde am fost pana acum ? multumesc lui Dumnezeu ca mi-a aratat calea.
frumos postul
este aerisit si cu gust
Trimiteți un comentariu